S-a împlinit timpul pentru Elisabeta

Evanghelia

Luca 1,57-66

Când s-a împlinit timpul pentru Elisabeta ca să nască, a născut un fiu. Când vecinii şi rudele ei au auzit că Domnul şi-a arătat marea îndurare faţă de ea, se bucurau împreună cu ea. În ziua a opta au venit pentru circumcizia copilului şi voiau să-i pună numele Zaharia, ca al tatălui său. Însă, luând cuvântul, mama lui a spus: „Nu, ci se va numi Ioan”. Dar ei i-au zis: „Nu este nimeni dintre rudele tale care să poarte numele acesta”. I-au făcut semne tatălui său cum ar vrea să fie numit. Cerând o tăbliţă, a scris: „Ioan este numele lui”. Şi toţi s-au mirat. Îndată i s-a deschis gura şi i s-a dezlegat limba, iar el vorbea binecuvântându-l pe Dumnezeu. I-a cuprins frica pe toţi vecinii şi în tot ţinutul muntos al Iudeii se povesteau toate aceste lucruri. Toţi cei care le auzeau le puneau la inima lor, spunând: „Ce va fi oare acest copil?”, pentru că mâna Domnului era cu el.

Meditație

Ce-mi spun cuvintele „când s-a împlinit timpul ca Elisabeta să nască”? Că pentru a ajunge să nască e necesar un anumit timp. E atât de frumos să observ cum anumiți tineri își dau seama că pentru a realiza un anumit obiectiv trebuie să investească diverse resurse: cine vrea să intre la un liceu bun, la o facultate trebuie să se concentreze pe studiu; cine vrea să termine cu bine facultatea și să aibă un serviciu care ar putea să-i asigure o anumită liniște din punct de vedere financiar trebuie să acorde seriozitate studiului pentru a fi pregătit atunci când va începe un serviciu. Cu atât mai mult, pentru cine vrea să-și întemeieze o familie creștină. Câte discuții serioase nu sunt necesare, pe diferite teme și valori, cu propriul iubit, și nu doar momente de tandrețe la un apus de soare sau privitul stelelor de pe cerul senin al unei nopți de vară? De câte ori nu trebuie să îngenunchem tăcuți, cu capul între mâini, cu privirea interioară spre Isus pentru a ajunge să dăm naștere unor întâlniri de neînlocuit pentru ființa noastră? Poate că de multe ori îmi apare mirajul unor realizări rapide, mi se pare că pot realiza lucruri mari și fără să investesc mare lucru. Dar nu este așa. Sau cel puțin nu voi găsi mulțumire deplină în ceea ce nu mă implic.
„A născut un fiu”. Cât de minunat mă simt când reușesc să accept pe cineva pe care nu-l suport, când reușesc să înțeleg pe cineva care are opinii total diferite de ale mele, când ajut anumiți tineri să se integreze într-un grup, când ajung să propun anumite activități care fac bine atâtor persoane, când ajung să am gânduri pozitive, atitudini creștine, încredere în mine și în ceilalți, când mă abandonez îmbrățișării lui Dumnezeu!

Citat

„Nu pot să trăiesc nici o zi fără Sfânta Împărtășanie. Fără Isus în inima mea nu pot trăi. Când mă împărtășesc dimineața nu îmi mai este frică de nimic și mă simt tare.” Fericita Pierina Morosini

Rugăciune

Venirea ta, Isuse, este calea prin care Tatăl ne transmite imensa lui iubire. Prin tine, Dumnezeu împlinește promisiunea de mântuire, ne este dăruit adevăratul sens al vieții noastre. Se apropie nașterea ta, Isuse. Se apropie eliberarea, salvarea, bucuria. Mulțumesc pentru această minune pe care în curând o voi trăi! Plină de emoție, te aștept. Te aștept în adâncul inimii. Te rog, să te naști și acolo! Amin.

Pr. Romeo Neculai & Cristina Crețu