Maria, star al Adventului

Evanghelia

Luca 1,46-56

În acel timp, Maria a spus: „Sufletul meu îl preamăreşte pe Domnul şi duhul meu tresaltă de bucurie în Dumnezeu, Mântuitorul meu, căci a privit la smerenia slujitoarei sale. Iată, de acum toate popoarele mă vor numi fericită, căci mi-a făcut lucruri mari Cel Atotputernic, şi numele lui e sfânt! Milostivirea lui rămâne din neam în neam peste cei ce se tem de el. A arătat puterea braţului său: i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, i-a dat jos de pe tron pe cei puternici şi i-a înălţat pe cei smeriţi; pe cei flămânzi i-a copleşit cu bunuri, iar pe cei bogaţi i-a lăsat cu mâinile goale. L-a sprijinit pe Israel, slujitorul său, amintindu-şi de îndurarea sa, după cum a promis părinţilor noştri, lui Abraham şi urmaşilor lui în veci”. Maria a rămas cu ea cam trei luni, apoi s-a întors la casa ei.

Meditație

Maria este ca un star în timpul Adventului, ca un actor cu un rol principal în distribuția gândită de Dumnezeu pentru evenimentul nașterii Fiului său. La-nceput rămâne perplexă pentru ce-i aud urechile din gura îngerului. Întâlnind-o însă pe Elisabeta, ea izbucnește într-un cânt de preamărire a lui Dumnezeu, pe care evanghelia de astăzi ni-l redă integral. Demn de remarcat este ceea ce spune Maria despre sine. CV-ul ei, așa cum ni-l descrie ea, cuprinde extrem de puține cuvinte. Datele biografice lipsesc, formarea profesională este și ea absentă. În privința competențelor sufletești, Maria recunoaște, cu sinceritate deplină, că Dumnezeu „a privit la smerenia slujitoarei sale”.
Cui i-ar trece prin cap să pună în propria caracterizare o trăsătură sufletească ce ține de virtuți? Nu știm cum era Maria sub aspectul sociabilității, al inteligenței, al abilităților. Relațional, putem să presupunem că era o persoană mai degrabă tăcută decât vorbăreață, atentă la sine și la nevoile celorlalți, mai ales la ce spun unii sau alții despre Fiul ei; pe drept, ne-o imaginăm ca pe o gospodină îngrijită și plină de cuviință. Mai mult decât acestea, ea era o fată și o mamă tânără smerită. Smerenia sau umilința, cât de mult contează pentru noi? Pentru Dumnezeu a contat atât de mult, că, în cazul Mariei, a privit cu predilecție la această calitate a ei. În sinceritatea ei, Maria, în mod indirect, ne spune că și pentru noi poate conta enorm umilința. Acolo unde ea este trăită sau exercitată, doar aparent omul trăiește o coborâre, o înjosire. În realitate, el este înălțat de Dumnezeu. Până la urmă, este calitatea, trăsătura cea mai potrivită pentru a sta în fața ieslei lui Isus!

Citat

„Singurul lucru pe care trebuie să-l cerem lui Dumnezeu, în rugăciune, este dorința de a fi sfinți.” Fericitul Carlo Acutis

Rugăciune

Maria a fost și va fi mereu un exemplu de viața sfântă, demn de urmat. Doamne, știm că ne vei sprijini în orice moment de greutate. Duhule Sfânt, coboară harurile tale peste noi, pentru a rămâne statornici în a face binele și pentru a transmite evanghelia din neam în neam. Doamne, deschide-ne ochii spre simplitatea vieții și îndrumă-ne spre viața de slujire, pentru ca la final să fim fericiți alături de Tine. Amin.

Pr. Cristian Diac & Laurențiu Dîncă